moartea unui mit

Acum 18 luni mi-a venit – Evergreen Tactics TCSC-74x TR-FR. M-am bucurat ca un copil. L-am dus repede pe balta si l-am testat. Ba’ chiar am scris si un articol despre el la momentul respectiv.
18 luni s-a straduit din greu si mi-a pus pe mal somni, stiuci si salai de poveste. E drept, cu doi parteneri pe masura – Antares DC si Calcutta TE 201DC …
Abia azi m-am uitat pe el – 40-80lbs la fir. A avut si Penn de 100kg si s-a comportat impecabil.
Jiguri cumplit de grele, voblere ce cu usurinta le poti trece la sectia balize/geamanduri, copaci, iarba, praguri, pietre … n-au reusit sa-l faca nici macar sa scartaie.
A rezistat eroic pana acum 2 saptamani cand dupa un salau de 3kg, un jig mai nazdravan manuit de o mana prea plina de zel i-a facut cunostiinta cu un plop.
Era in echipa cu Calcutta si Power Pro de 20lbs iar parghia era una grea, plasticul facandu-si cuib la cca 10m deasupra apei, chiar deasupra barcii.

PP n-a vrut sa cedeze, agrafa nici atat, despre carlig nu mai zic. Si-am tras. Nu foarte tare, caci daca memoria nu ma inseala am avut “incercari” si mai rele.
N-am apucat sa fac miscarea decat de 2 ori si blancul i-a spus ‘pa’ cotorului. Curat, cum ii sta bine unui bat destept.
Interzis, trist, inciudat, am pus tigarea pe fir si-am plecat.

Pentru mine a murit un mit. As fi putut sa jur ca batul asta nu are moarte la cat am tras de el. Parea indestructibil.
Deh, n-a fost sa fie!

Desi e 90% reparabil, n-o sa fie la fel. Replacement Rod needed.
Aveti ceva idei?

PS. Ignorati urmele de pe bucata de blanc ramasa in cotor. Initial era curat, dar in disperare de cauza am pus cheia franceza pe el incercand sa il scot. Patentul ‘Stanley’ se rupsese in parcare, cand mi-am montat suportul de sonar.

Tags: evergreen